9 ani de la moartea Mădălinei Manole

Pe 14 iulie 2010 o veste şocantă pâlpâia, cu litere de-o şchioapă şi tiltu de „breaking news’, la toate televiziunile: „Mădălina Manole a murit’. Ceea ce, pentru o fracţiune de secundă, a fost luată drept o gafă sau o glumă extrem de proastă, s-a dovedit a fi o tragedie care ne doare şi astăzi. „Fata cu părul de foc’ a încheiat socotelile cu viaţa chiar în ziua în care împlinea 43 de ani.

În dimineaţa zilei de 14 iulie 2010, Mădălina Manole a fost găsită fără suflare, de către soţul ei, în baia casei lor din Otopeni. Fiul lor, copilul pentru care Mădălina s-a rugat şi îl adora mai presus decât orice, avea doar un an şi o lună când a rămas orfan de mamă.

În urma anchetei, s-a stabilit că Mădălina Manole s-a sinucis. Nimeni n-a înţeles de ce, care au fost motivele care au împins o femeie abia devenită mamă, care spunea că trăieşte cea mai frumoasă perioadă a vieţii ei, să-şi ia viaţa. Multe întrebări au rămas fără răspuns. Familia cântăreţei a refuzat să creadă că Mădălina a ales să-şi părărească de bunăvoie copilul, iar mama ei a luat cu ea în mormânt, în 2017,  convingerea că fiica ei a fost ucisă.

Au urmat sute de emisiuni de televiziune, mii de articole şi râuri de lacrimi. Anchete ale poliţiei, investigaţii private ale familiei, clarvăzători, taximetrişti care ştiau sau nu ceva, prieteni mai mult sau mai puţin apropiaţi artistei care îşi dădeau cu presupusul, declaraţii mai mult sau mai puţin reale, care au făcut lumină în acest caz sau, dimpotrivă, au aprofundat bănuielile.

Mădălina Manole refuza compromisurile

Mulţi dintre artiştii generaţiei sale au acceptat să se reinventeze, să se adapteze vremurilor în continuă schimbare, chiar dacă asta se împotrivea firii lor. Nu şi Mădălina Manole. Într-un interviu acordat în ultimele clipe de viaţă, artista ne spunea că refuză compromisurile profesionale sau de altă natură.

Avem atât de mulți artiști de valoare. Din păcate, unii au plecat din această lume striviți, scârbiţi, jigniţi şi îndureraţi de atâta prostie, ignoranţă, incultură și nepăsare din partea nației din care au provenit. Cel mai trist este că nimic nu este de făcut atâta timp cât cei care sunt la cârma televiziunilor, ziarelor și radiourilor nu au alte interese decât cele pur comerciale. Dacă dai poporului numai mămăligă, nu va ști niciodată ce gust are trufandaua.

Teoria asta nesimţită că „asta cere poporul’ ne-o servesc toţi nesimţiţii care deja au îndobitocit acest popor. Mi se face scârbă când îi aud pe toţi prezentatorii ăştia de emisiuni care se ascund, cu imensă nesimţire, în spatele acestei scuze. De fapt sunt toţi nişte lingăi şi disperaţi care ar face orice să mânânce şi gura lor o pâine. Asta e realitatea!

Noroc cu formațiile astea, câteva, de rock care rezistă și fac mai departe o muzică frumoasă! Și pe mine m-au sfătuit unii colegi și impresari să mă «adaptez» și să cant cântece mai «ușurele», care să prindă la public, chipurile.

Sunt în stadiul în care îmi permit luxul de a cânta ce-mi place, când vreau, o muzică pe care simt să o cant acum! Așa am făcut de la început! Şi nu am de gând să mă schimb indiferent cât de împuţite sunt timpurile prezente!

News Reporter

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *