Cătălin Tolontan și alți patru jurnaliști audiați la DIICOT pentru șantaj și constituire a unui grup infracțional organizat

Cătălin Tolontan, coordonatorul editorial al publicațiilor Libertatea și GSP, este audiat în aceste momente de procurorii DIICOT alături de alți patru ziariști, într-un dosar în care se fac cercetări pentru șantaj și constituire a unui grup infracțional organizat.

Pe lângă acesta, Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 al Capitalei, a formulat în luna martie plângeri la DIICOT și DNA împotriva lui Alexandru Pop, de la News International S.A., Mihai Toma, jurnalist Libertatea, Mircea Marian, senior editor Newsweek, și Andrei Sabin Orcan, office manager Newsweek.

„Prin intermediul presei, sunt judecat, abuzat, șantajat, etichetat, defăimat, denigrat și înfierat, condamnat și supus oprobiului public, indiferent de acțiunile întreprinse în calitate de edil al Sectorului 4, fiind etichetat drept: «hoț/ mincinos/ interlop» sau sunt asociat cu diverse persoane/ imaginea mea asociată în locuri și/ sau alături de anumite persoane, deși aceste asocieri nu au loc.”, declară, în plângerea sa, Daniel Băluță, potrivit Gândul.

 

Ancheta întocmită de cei de la Gândul relevă următoarea incursiune a evenimentelor ce a dus la conflictul de acum:

„Pe 27 ianuarie 2020, Primăria Sectorului 4 a anunțat organizarea unei licitații în valoare de 27,6 milioane lei, având ca obiect „lucrări de semnalizare rutieră orizontală și verticală”, în baza unui acord-cadru pe patru ani semnat cu un număr maxim de zece operatori economici.

În cadrul acestei licitați au fost depuse trei oferte, din partea a trei asocieri de firme:

  • Asocierea Dumava SemnalizareGamida Euromark și Girod Semnalizare Rutieră;
  • Asocierea Vialine Systems și Induna Servimob;
  • Asocierea dintre Lindor Ideal Construct și Comprest SA.

Comisia de licitații a respins ofertele depuse de asocierile conduse de Vialine Systems și Lindor Ideal Construct, fiind admisă doar oferta depusă de Dumava Semnalizare în asociere cu Gamida Euromark și Girod Semnalizare Rutieră, iar rezultatul evaluării a fost publicat pe data de 8 decembrie 2020.

  • Asocierea Vialine Systems SRL – Induna Servimob SRL – Ofertă inacceptabilă în temeiul art. 134 alin. 5 și neconformă în temeiul art. 137 alin. 3 lit. a din HG nr. 395/2016;
  • Asocierea Lindor Ideal Construct SRL – Comprest SA – Ofertă inacceptabilă în temeiul art. 134 alin. 5 și neconformă în temeiul art. 137 alin. 3 lit. a din HG nr. 395/2016;
  • Asocierea Dumava Semnalizare (lider) – Gamida Euromark SRL – Girod Semnalizare Rutieră – ofertă câștigătoare.

Ca urmare a respingerii celor două oferte, doar Asocierea Lindor Ideal Construct SRL – Comprest SA a depus contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) împotriva motivelor de respingere comunicate de către autoritatea contractantă, motivele de respingere a ofertei depuse de Asocierea Vialine Systems SRL – Anduna Servimob SRL nefiind contestate.

 

CNSC a respins ca „nefondată” contestația depusă de Asocierea Lindor Ideal Construct SRL – Comprest SA. Nemulțumită de decizia CNSC, Asocierea Lindor Ideal Construct SRL – Comprest SA a depus și plângere la Curtea de Apel București. Primarul Daniel Băluță scrie, în plângerea făcută la DIICOT, că reprezentanții Asocierii Lindor Ideal Construct SRL – Comprest SA „s-au înțeles cu jurnaliștii Alexandru Pop și Mihai Toma” să „îl constrângă” pentru a-l determina să susțină „reintegrarea acestei asocieri în procedura de licitație”.

Potrivit primarului Sectorului 4, Alexandru Pop și Mihai Toma „au procedat la publicarea unor articole defăimătoare, ce mă vizează în mod direct, prin care sunt acuzat că aș fi susținut în cadrul acestei proceduri de licitație Asocierea Dumava SemnalizareGamida Euromark și Girod Semnalizare Rutieră. Cătălin Tolontan, coordonator editorial la www.libertatea.ro, ce aparține trustului media Ringier, este autorul moral al articolului publicat de Mihai Toma pe acest site (…) În mod evident, scopul mediat al sus-numiților a fost acela de a obține avantaje materiale injuste pentru societățile excluse din procedura de licitație, existând suspiciuni rezonabile că aceștia au acceptat cel puțin promisiuni de foloase, în schimbul constrângerilor exercitate asupra mea.” – scrie în cercetarea făcută de cei de la Gândul.

Așadar, reprezentanții Primăriei Sectorului 4 București s-au simțit profund atacați, din pricina unor publicații „au depășit cu mult dreptul la informare și libertatea de exprimare”, conform acestora. Printre articolele care „au deranjat”, se numără:

„Gruparea Goleac – primarul PSD Băluță se afișează cu mafia. Șef din Poliția Locală Sector 4, la piscina din curtea casei liderului Clanului Sportivilor”

„Șefii din Sectorul 4 au pus la vila în construcție de pe insula din Grecia scrumiere în formă de țigaretă din stațiile STB Sector 4!”

„Nu pot vorbi despre conținutul discuțiilor sau al plângerii, dar pot spune că e o zi bună pentru publicul din România pentru că oamenii pot vedea cum un primar și politician deopotrivă ne propune o țară în care relatările despre activitatea autorităților publice să fie socotite crime. Iar jurnaliștii care scriu merită pedepsiți pentru că ar fi organizați între ei să facă asta, crede Daniel Băluță. (…) Practic, primarul Băluță visează ca investigațiile de presă să fie scoase în afara legii.”, a declarat Cătălin Tolontan, după ieșirea de la DIICOT, conform Libertatea.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: George Soros – puterea din umbră, de David Horowitz și Richard Poe, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Edilul a depus o a doua plângere, înaintată către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), primarul Daniel Băluță s-a considerat discriminat „în calitate de primar”. El consideră că jurnaliștii l-au tratat diferit pentru că e primar. CNCD studiază atât plângerea primarului, cât și întâmpinarea redactată de avocatul Diana Hătneanu, avocatul echipei de investigație Libertatea și GSP.

Publicația Libertatea răspunde acuzațiilor:

„Nu vom lua nimic personal din ceea ce ni se întâmplă în calitate de ziariști. E dreptul primarului Băluță să apeleze la justiție. Ca și în alte zeci de situații din ultimele decenii de jurnalism investigativ, în care au existat acțiuni la tribunal sau plângeri penale, avem încredere în justiție. Judecătorii și procurorii își fac propriile cercetări, au propriile responsabilități și e foarte bine că lucrurile se lămuresc. Vom continua să relatăm în interes public despre acțiunile celor aleși sau numiți în conducerea statului și a comunităților.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *