Ordonanța „trenuleț” aduce creșteri de impozite și taxe noi, în 2025

„Anul următor este un an la solidarităţii, în care economia trebuie să se sprijine, în primul şi în primul rând, pe mediul privat, pe investiţiile publice masive, finanţate de la bugetul european şi din cel national”, a transmis ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, după ședința de Guvern de luni în care s-a decis taxarea în plus a firmelor.

Executivul a modificat din nou documentul. Celebra „taxă pe stâlp” revine, dar va fi de 1% din valoarea construcțiilor speciale, nu 1,5% așa cum apărea în varianta publicată duminică de Ministerul de Finanțe.

Normele de implementare a acestei măsuri urmează a fi elaborate în termen 90 de zile, a anunţat, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna.

„Ordonanţa de urgenţă prevede introducerea unui nou impozit, impozitul pentru construcţiile speciale. Fiind un domeniu foarte complex, am solicitat în mod expres ca termenul de elaborare a normelor să fie de 90 de zile. În aceste 90 de zile se vor face analizele cu toate industriile implicate afectate, toate domeniile care pot fi afectate de acest nou impozit pe construcţii speciale. (…) Astăzi s-a făcut o modificare, nu mai este de 1,5% este de 1%. Impozitul se va aplica conform ordonanţei pe alte construcţii decât cele care sunt impozitate la nivel local”, a explicat ministrul Finanţelor.

Potrivit ministrului, prima plată ar urma să fie făcută după data de 1 iulie şi a doua după 1 octombrie, urmând ca detaliile să fie stabilite în norme.

Această taxă este o recomandare a Băncii Mondiale, a precizat Tanczos Barna.

Federaţia Patronală a Energiei (FPE) a atras atenţia luni dimineaţa că măsura privind introducerea unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita „taxă pe stâlp”) a fost propusă fără consultare şi fără un dialog social prealabil cu actorii din domeniu şi considera că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice, scrie Agerpres.

Va scădea și plafonul de impozitare pentru microîntreprinderi, care în prezent este la 500.000 de euro. De la anul pragul va fi de 250.000 de euro, iar în 2026 va fi redus din nou, la 100.000 de euro.

În ceea ce privește majorarea TVA, ministrul de Finanțe Tanczos Barna a transmis după încheierea ședinței de Guvern, că „se va face o analiza in ianuarie” .

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a mai declarat că ordonanţa-trenuleţ reprezintă o reaşezare corectă, fermă, în detrimentul statului obez şi primul pas către formarea unui stat suplu în slujba cetăţenilor.

„Situaţia nu este uşoară, înţelegem nemulţumirile, venim după ani grei de pandemie, de inflaţie, criza energiei, război la graniţă şi un an electoral destul de complicat. Oamenii au trecut prin foarte multe încercări. Este normal ca statul, în momentul în care ne confruntăm cu asemenea situaţie, să se uite, în primul rând, în propria ogradă şi răspunde cerinţelor mediului privat, dar şi aşteptărilor cetăţenilor, să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină un stat mai suplu, să devină un stat care îşi respectă cetăţenii, un stat care oferă servicii publice de calitate la un cost mai mic. Asta înseamnă reaşezarea, asta înseamnă ajustarea multisectorială”, a explicat Tanczos Barna.

Ministrul a mai arătat că, spre comparaţie faţă de aceste tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde de lei, pe partea de venituri sunt afectate acele întreprinderi mici şi mijlocii şi acele persoane fizice care vor contribui cu aproximativ 7 miliarde de lei la acest nou echilibru.

„Practic 95% din efort se doreşte să fie făcut pe partea statului român, aşa cum am spus, cu direcţie către un stat mai suplu, un stat care îşi respectă mai mult antreprenorii şi cetăţenii”, a mai declarat ministrul.

”Vorbim despre o reaşezare corectă, fermă, în detrimentul statului obez. Este primul pas către formarea unui stat suplu în slujba cetăţenilor”, a spus Tanczos Barna, despre Ordonanţa cu măsurile fiscal ce urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie.

Ciolacu, supărat că este neînțeles: Nu este austeritate, cum se spune la TV

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat în deschiderea ședinței de Guvern, că a hotărât împreună cu partenerii de coaliţie să adopte azi aşa-zisa Ordonanţă „Trenuleţ”, pentru a ţine sub control deficitul bugetar în 2025, el precizând că această ordonanţă nu este una a „austerităţii” sau „sărăciei” ci austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de şcoli şi spitale, conform News.ro.

„Vreau să anunţ că nu regret niciuna dintre aceste măsuri (referire la cele de anul trecut, n.r.), pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni şi am ajutat economia, prin investiţii majore. Avem însă înainte un an dificil din punct de vedere economic, iar în faţa cifrelor şi a realităţii trebuie să adoptăm rapid măsuri care să protejeze România de eventuale riscuri financiare majore”, a declarat premierul.

De partea cealaltă, atât sindicaliștii cât și reprezentanții patronatelor susțin că ordonanța nu a fost dezbătută corespunzător și că după dezmățul bugetar din ultimii ani noile prevederi vor avea un impact social și economic dezastruos.

Proiectul de ordonanţă a fost publicat, duminică, de Ministerul Finanţelor.

Conform proiectului de ordonanţă, în anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/ soldelor de funcţie/ salariilor de funcţie/ indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

În anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţin la nivelul aferent lunii noiembrie 2024. De asemenea, în anul 2025, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie” din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, salariile de bază se menţin la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie, de conducere şi de înalţi funcţionari publici, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se compensează numai cu timp liber corespunzător acestora.

În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, instituţiile publice le pot acorda în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 de lei. Voucherele de vacanţă emise în cursul anului 2025 se utilizează pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziţionate, respectiv 800 de lei pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei, prevede proiectul de ordonanţă.

De asemenea, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante se suspendă începând cu 1 ianuarie 2025, cu excepţia posturilor unice vacante (acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţi stabilite nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică, ori un post dintre posturile aflate în compartimentele în care există numai posturi vacante). Prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, concursului de admitere în rezidenţiat, unităţilor sanitare cu paturi pentru ocuparea posturilor de medici, precum şi posturilor vacante aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi plătite din fonduri europene pentru care sunt încheiate contracte de finanţare.

Conform proiectului de ordonanţă, subvenţia alocată partidelor politice se va diminua cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024, iar pensiile de serviciu nu se vor actualiza cu rata medie anuală a inflaţiei.

Valoarea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, se va menţine la nivelul de 81 lei, iar valoarea indicatorului social de referinţă se menţine la nivelul în plată în luna noiembrie 2024.

Când vor avea loc alegerile prezidențiale

O altă decizie așteptată în ședința de luni este stabilirea datei alegerilor prezidențiale. Coaliția de guvernare a decis ca primul tur al alegerilor prezidențiale să fie pe data de 23 martie, potrivit surselor Știrilor PRO TV. Al doilea tur al alegerilor ar urma să aibă loc pe 6 aprilie.

Marcel Ciolacu: Ultima prognoză oficială a Comisiei Europene din noiembrie, dar și datele venite în decembrie de la Comisia Națională de Prognoză au fost mult mai pesimiste decât așteptările specialiștilor. Situația s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor UE începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România.
Noi avem deja un deficit ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB față de ceea ce era prevăzut în buget. Însă niciun om de bună credință nu poate critica că am mărit pensiile de două ori și am eliminat inechitățile pentru 3,8 milioane de pensionari sau că am majorat salariile profesorilor, medicilor, polițiștilor sau militarilor. Nimeni nu poate contesta că a trebuit să acordăm bani în plus pentru a menține facturile la energie și gaze neschimbate pentru populație și economie, că am mărit fondurile pentru sănătate sau că am făcut investiții record în infrastructură. Toate împrumuturile au fost pentru a construi autostrăzi, școli, spitale și pentru a achita datoriile din urmă.

Vreau să anunț că nu regret nici una dintre aceste măsuri. Pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni și am ajutat economia prin investiții majore.

Avem însă înainte un an dificil din punct de vedere economic, iar în fața cifrelor și a realității trebuie să adoptăm rapid măsuri care să protejeze România de eventuale riscuri financiare majore.
Un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente și șomaj pentru foarte mulți români.

De aceea, am hotărât împreună cu partenerii de coaliție să adoptăm azi așa-zisa Ordonanță „Trenuleț” pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025, așa cum ne-am angajat în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal.

Am obținut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene și din PNRR atât de necesare pentru a continua modernizarea României.

Această ordonanță nu este una a „austerității” sau a „sărăciei”. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis de școli și spitale.
Am structurat această ordonanță pe trei obiective fundamentale: stoparea creșterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, respectiv 19 miliarde de lei și majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale de care are nevoie prin PNRR.

Adoptăm astăzi măsuri clare privind reforma statului și reducerea cheltuielilor publice. Și începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi înghețate și în acest an, iar partidele vor primi sume reduse cu 25% mai puțini bani. Apoi vom continuăm cu aparatul bugetar. În acest an, nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri și premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanță și evaluări. Angajările la stat vor fi înghețate în 2025. Și vom trece rapid la desființarea și comasarea de instituții și agenții publice.
Vom prelua un model deja consacrat și vom înființa

Departamentul pentru eficientizarea activității guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor. Precizez, că în acest departament care va fi cu specialiști din alte zone guvernamentale, se va lucra pro bono.

În același timp, trebuie să luăm măsuri de creștere a veniturilor la bugetul de stat. Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creșterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiții sau să creștem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creșterea TVA care ar fi dus la creșterea inflației.

Așadar, eliminăm toate facilitățile fiscale și creăm un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi pentru a evita un șoc în economie. Vor fi afectate circa 30 de mii de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat.

De asemenea, introducerea impozitului pe construcții speciale nu se aplica decât după ce vor fi emise normele și după ce ministrul Finanțelor va avea discuții cu marile companii care vor urma să aibă investiții.

Astfel, ne vom păstra locul 7 în UE în ceea ce privește cel mai mic impozit pe dividende, în țara noastră plătim 10% de la 1 ianuarie, dar Ungaria are 15%, Polonia are 19%, Cehia are 23%, în timp ce media la nivelul UE este de 20%.
În final, fac un apel către companiile care continuă să nu își plătească corect taxele și să își externalizare profiturile. Nu mai putem așeza povară fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc și creează locuri de muncă. Cu alte cuvinte, deci plătiți toți corect sau plecați!
Am un mesaj special pentru pensionari și pentru românii cu venituri mici. Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin one-off pentru pensiile mici și medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflației în a doua parte a anului.

De asemenea, vom reduce gradual povara fiscală pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii. Și mai solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de 6 luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României.

Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Cu alte cuvinte, criticați-mă pe mine, dar lăsați România să meargă înainte și să se dezvolte. Nu se poate face altfel! Vă mulțumesc!