Curtea de Apel din Paris se pronunţă miercuri cu privire la mandatul de arestare ce îl vizează pe Prinţul Paul al României

Curtea de Apel din Paris se va pronunța miercuri, pe 9 iulie, cu privire la noua cerere de extrădare formulată în cazul lui Paul de România. Autoritățile judiciare franceze au respins, până acum, toate solicitările venite de la București.

În urmă cu aproximativ o lună, judecătorii francezi au examinat o a doua cerere de extrădare, formulată de autoritățile de la București în cazul Paul-Philippe al României. Acesta a fost condamnat într-un dosar de corupție la trei ani şi patru luni de închisoare. Înainte de pronunțarea sentinței, a fugit în Franța, iar în 2023, justiția franceză i-a refuzat extrădarea.

Camera de extrădare a Curţii de Apel din Paris a respins cererea a apreciat că lui Paul de România i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, având în vedere neregulile în depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat.

Autorităţile române au emis un nou mandat de arestare în luna ianuarie, iar Curtea de Apel din Paris a analizat cazul în luna iunie. Pronunțarea deciziei a fost amânată pentru 9 iulie, informează AFP.

„România doreşte cu adevărat ca această sentinţă să fie executată şi este neobişnuit ca un al doilea mandat de arestare să fie emis după un prim refuz”, a subliniat preşedintele de ședință la audierea din iunie.

Paul de România a fost condamnat definitiv, în decembrie 2020, de Înalta Curte de Casaţie a României la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate. Dosarul penal a vizat retrocedarea frauduloasă a Fermei Regale Băneasa și a Pădurii Snagov. Sunt două proprietăți imobiliare valoroase din apropierea Bucureștiului.

Paul de România a revendicat aceste proprietăți, susținând că sunt moștenirea sa, de pe urma tatălui său, regele Carol al II-lea. Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că documentele pe care le-a prezentat, pentru a-și justifica cererea de retrocedare au fost ilegale.

Schema frauduloasă presupunea că Paul de România, în complicitate cu un grup de influență, format din afaceriști importanți, să încerce să obțină ilegal proprietăți de la stat. Ulterior aceste proprietăți urmau să fie vândute la prețuri foarte mari, unor investitori.