Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, cunoscut în popor ca Postul Sâmpetrului, este cel mai lung din ultimii 8 ani

Ca în celelalte perioade de post din calendarul ortodox, nu se oficiază cununii religioase, Biserica arătând că perioada de postire, pocăință și înfrânare nu este compatibilă cu petrecerile care însoțesc, de regulă, nunțile.

Semnificația religioasă

Postul este rânduit în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, doi dintre cei mai importanți propovăduitori ai creștinismului. În tradiția Bisericii, perioada este una de pregătire duhovnicească înaintea sărbătorii din 29 iunie, prin rugăciune, participare la slujbe, spovedanie, împărtășanie, fapte bune și milostenie.

Arhiepiscopia Bucureștilor arată că, prin acest post, sunt cinstite și darurile Sfântului Duh, pogorâte peste Apostoli la Cincizecime. Din acest motiv, în vechime, postul era numit și „Postul Cincizecimii”.

Sfântul Apostol Petru este prezentat în Biblie ca pescarul Simon, chemat de Hristos și numit „Chifa”, adică „piatră”, după mărturisirea credinței sale. Sfântul Apostol Pavel, fostul Saul, prigonitor al creștinilor înainte de convertirea de pe drumul Damascului, este numit „Apostolul Neamurilor”, pentru lucrarea sa misionară în lumea greco-romană.

Tradiții și obiceiuri de Sânpetru

În calendarul popular, sărbătoarea de la 29 iunie este cunoscută drept Sânpetru de Vară. Potrivit materialelor publicate de Direcția Patrimoniu Digital, în tradiția populară Sânpetru marchează mijlocul verii agrare și perioada secerișului. În imaginarul satului românesc, Sânpetru apare ca un personaj apropiat oamenilor: agricultor, păstor sau pescar, dar și păstrător al cheilor Raiului.

În unele zone, ziua de Sânpetru este legată de pomenirea morților, sub numele de „Moșii de Sânpetru”. Se curăță și se tămâiază mormintele, iar oamenii dau de pomană colaci, lumânări, mere sau alte alimente, în memoria celor adormiți.

Tot în tradiția populară, Sânpetru de Vară este considerat patron al lupilor. Legendele spun că el rânduiește hrana animalelor sălbatice și „fierbe grindina”, pentru ca aceasta să nu distrugă recoltele. Aceste credințe aparțin însă folclorului și trebuie deosebite de rânduiala liturgică a Bisericii.

Un timp al cumpătării și al faptelor bune

Dincolo de regulile alimentare, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este înțeles în Biserică drept o perioadă de înnoire sufletească. Credincioșii sunt chemați nu doar la înfrânare de la anumite alimente, ci și la rugăciune, împăcare, iertare, milostenie și atenție față de cei aflați în nevoie.