Povestea Sfântului Zenovie și a Sfintei Zenovia, cei doi frați care și-au împărțit averea săracilor. Ce rugăciune să spui astăzi ca să îți meargă bine

Astăzi, 30 octombrie, creștin ortodocșii îi pomenesc pe Sfântul Mucenic Zenovie, episcop al Ciliciei, și pe sora sa, Zenovia. Ei au făcut mult bine oamenilor, dar au sfârșit prin tăierea capetelor deoarece nu au vrut să se lepede de Hristos.

Viața sfinților Mucenici Zenovie și Zenovia

Sfinții Mucenici Zenovie și Zenovia au trăit în timpul împăratului Dioclețian (284-305), în provincia Cilicia.

Părinții i-au crescut cu credința în Dumnezeu și le-au lăsat multe averi. Zenovie și Zenovia au ajutat atât de mulți oameni, încât au sărăcit.

Pentru milostenia sa, Zenovie a primit darul de a vindeca bolile, așa că mulți oameni veneau la el să se însănătoșească.

„Deci îndoită milostenie a făcut acest plăcut al lui Dumnezeu în viața sa: una, când a dat săracilor averea, și alta, când bolnavilor le dădea sănătate, din darul lui Dumnezeu. Și mulțime de duhuri necurate a izgonit din oameni, pe cei mâhniți i-a mângâiat și celor ce se aflau în primejdie le-a ajutat”. (Viețile Sfinților)

Cum au sfârșit Sfinții Mucenici Zenovie și Zenovia

În timpul persecuțiilor, când Zenovie a fost torturat pentru că nu s-a lepădat de Hristos, sora sa, Zenovia, i s-a alăturat, fiind și ea chinuită.

Cei doi au fost puși pe un pat înroșit în foc, apoi aruncați într-un cazan clocotit, dar nu pățeau nimic, pentru că Dumnezeu îi ocrotea. În cele din urmă, chinuitorul lor a dispus să li se taie capetele.

Trupurile lor au fost îngropate în noaptea următoare, pe ascuns, de preotul Ermoghen.