Cimitirul în care mii de oameni trăiesc printre morminte și copiii se joacă cu oase
Din spatele unei pietre funerare apare căsuța din lemn a lui Laileah Cuetara… Ca mulți locuitori săraci din Manila, familia ei nu are altă opțiune decât să trăiască printre morți.
Aproximativ 6.000 de oameni locuiesc pe cele 54 de hectare ai Cimitirului Nord din capitala filipineză, care a adăpostit de-a lungul timpului cel puțin un milion de trupuri neînsuflețite.
O saltea din spumă, câteva rafturi, un televizor, rame foto, statuia unui înger și un sicriu de copil care servește drept masă mobilează căsuța doamnei Cuetara, în vârstă de 36 de ani. Ea trăiește aici împreună cu partenerul ei și cei doi copii ai lor.
Cu un venit modest, de aproximativ cincizeci de dolari pe lună, provenit din vânzarea de bomboane, băuturi și biscuiți vizitatorilor cimitirului, Laileah Cuetara nu vede nicio cale de ieșire.
Și asta chiar dacă ia în calcul și cei aproximativ treizeci de dolari încasați de ea și de partenerul ei de Ziua Tuturor Sfinților pentru fiecare dintre cele 30 de morminte de care se ocupă cuplul pe parcursul anului.
Născuți în cimitir
Potrivit fostului parlamentar Luis Raymund Villafuerte, trei milioane de oameni nu au acces la o locuință decentă în zona metropolitană Manila. Națiunile Unite au estimat într-un raport din 2023 că până la 22 de milioane de locuitori ai arhipelagului ar putea fi afectați până în 2040.
Priscilla Buan, în vârstă de 51 de ani, s-a născut în acest cimitir. Aici și-a crescut și copiii, printre morminte.
Însă, în ciuda atmosferei sumbre, ceea ce o înspăimântă cel mai mult sunt ordinele de demolare. Iar amenințările devin realitate cel puțin o dată pe an.

„Când auzim că urmează o demolare, ne strângem lucrurile (…) Ne ascundem (dispozitivele) într-un alt mausoleu ca să nu fie descoperite”, explică ea.
Doamna Buan și cei patru membri ai familiei sale dorm pe două morminte ridicate, în interiorul unui mausoleu, al cărui spațiu rămas este amenajat ca un salon, cu canapea, mobilă de depozitare și electrocasnice.
Femeia în vârstă de 51 de ani, care face parte din a treia generație de locuitori ai cimitirului, vinde gustări și alte mărunțișuri prin grilajul cavoului.
„Chiar dacă aș vrea, nu am suficienți bani ca să cumpăr o casă.”
Tot mai mulți
Vicente Eliver, de la Fundația Kapatiran-Kaularan, observă o creștere „îngrijorătoare” a numărului de oameni care locuiesc în cimitire, unde odinioară trăiau doar groparii împreună cu familiile lor. Și nimeni altcineva.
„Dar copiii lor s-au căsătorit, au avut copii și nepoți, care au decis și ei să trăiască aici”,
explică pentru AFP domnul Eliver, a cărui organizație oferă ajutor și programe educative locuitorilor încă din 2010.
Majoritatea acestora afirmă că au permisiunea de a ocupa criptele sau de a construi colibe pe morminte, atât timp cât au grijă de ele.
Locuitorii se racordează la rețeaua electrică pentru a avea curent și plătesc 3 pesos (4 cenți) pentru 4 litri de apă de la puțurile din apropiere.
Directorul Cimitirului Nord, Daniel Tan, subliniază însă pentru AFP că această situație nu ar fi trebuit să se prelungească pe termen lung.
„Este un cimitir, este pentru morți, nu pentru cei vii, deci oamenii chiar nu au dreptul să trăiască aici”, spune el.
Domnul Tan precizează că paznicii mormintelor sunt tolerați pentru munca lor și susține că orașul încearcă să îi relocheze, fără a oferi însă detalii.
Laileah Cuetara, care a arătat reporterului AFP permisiunea acordată de proprietarul mormântului unde s-a instalat, afirmă că a trăi în cimitir nu este o alegere….
Fiul ei de 11 ani este agresat și batjocorit la școală din cauza asta, în timp ce fiica ei de șase ani desenează mereu case, acoperind pereții adăpostului improvizat.
„Toată lumea de aici visează la o casă”, spune femeia de treizeci de ani. „Dar este greu, foarte greu.”

